În ultimii ani, sănătatea animalelor a devenit tot mai mult un subiect central pentru fermierii români, atât din perspectiva bunăstării animalelor, cât și în ceea ce privește siguranța produselor de origine animală. Creșterea gradului de informare despre vaccinuri și bolile prevenibile a fost facilitată de campanii ale Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), precum și de implicarea directă a medicilor veterinari de teren. Într-un context marcat de presiuni economice, schimbări climatice și extinderea unor boli transfrontaliere, vaccinarea animalelor de fermă nu mai este doar o recomandare, ci o obligație reglementată prin lege – o garanție pentru protecția întregului sector agricol.
Rolul vaccinurilor obligatorii este să prevină răspândirea unor boli grave, cu impact devastator asupra efectivelor de animale, dar și asupra sănătății publice. Foe fiecare specie de animal, statul român impune un calendar strict de imunizări, adaptat riscurilor epidemiologice locale și legislației europene. Fermierii, crescătorii și proprietarii de animale trebuie să fie permanent la curent cu aceste cerințe, nu doar pentru a evita sancțiuni, ci, mai ales, pentru a-și proteja investiția și a asigura produse sigure consumatorilor. Aplicarea corectă a vaccinărilor reprezintă o verigă esențială în lanțul siguranței alimentare și în menținerea competitivității pe piața internă sau europeană.
Calendarul vaccinărilor obligatorii la animale în România
Vaccinurile obligatorii la animalele de fermă sunt stabilite anual de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) prin Planul Național de Supraveghere, Prevenire și Control al Bolilor la Animale. Acest plan ține cont de recomandările Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH/OIE), dar și de realitățile epidemiologice din România. Iată principalele categorii de animale și vaccinurile obligatorii aferente:
Bovine
- Febra aftoasă – Deși România este oficial liberă de febră aftoasă, se menține supravegherea activă și, în anumite condiții de risc (focare în țările vecine), ANSVSA poate institui obligativitatea vaccinării preventive.
- Rabie – Toate bovinele expuse riscului, mai ales cele din zonele de frontieră, sunt vaccinate anual.
- Leucoza enzootică bovină – Animalele din zonele afectate sau cu istoric de focare trebuie vaccinate conform programului DSVSA.
- Dermatoza nodulară contagioasă – Această boală emergentă a determinat introducerea vaccinării preventive în sudul României încă din 2016, la recomandarea ANSVSA și în colaborare cu experții UE.
Ovine și caprine
- Scrapia – Deși nu există vaccinuri, supravegherea și eliminarea animalelor pozitive sunt obligatorii.
- Bluetongue (boala limbii albastre) – Vaccinarea este impusă în zonele cu risc sezonier, conform deciziilor ANSVSA și a planului european de control.
- Bruceloză și agalaxie contagioasă – Campaniile de vaccinare sunt periodice, în special în fermele cu istoric.
Porcine
- Pesta porcină clasică – Vaccinarea este obligatorie doar în zonele cu risc, sub strictă supraveghere DSVSA, în special pentru efectivele din gospodării.
- Pesta porcină africană – Nu există vaccin aprobat, se acționează pe baza biosecurității și a uciderii preventive.
- Rujeola porcină și boala Aujeszky – Vaccinarea se realizează în unitățile comerciale mari, după programul stabilit împreună cu medicul veterinar.
Cabaline
- Anemia infecțioasă ecvină și morva – Nu există vaccinuri, dar testarea periodică și eliminarea cazurilor pozitive sunt obligatorii.
- Tetanos și rabie – Vaccinarea anuală, mai ales pentru cabalinele folosite în scopuri de lucru sau transport.
Câini și pisici (animale de companie și de pază la ferme)
- Rabie – Vaccinarea antirabică anuală este impusă prin lege, indiferent dacă animalele sunt ținute în gospodărie sau folosite ca pază.
- Bolile de carantină – În cazul câinilor folosiți pentru pază la stâne, se recomandă și vaccinarea contra parvovirozei, distemperului și leptospirozei.
Exemplar de calendar pentru bovine (tabel):
| Vârsta animalului | Boala acoperită | Tipul vaccinului | Perioada de administrare | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 2-4 săptămâni | Diaree virală | Vaccin polivalent | Primăvara | Revaccinare la 6 luni |
| 3-6 luni | Rabie | Inactivat | Primăvara | Revaccinare anuală |
| 6-8 luni | Leucoză | Inactivați | După testare serologică | Doar în ferme cu risc |
Cum se realizează organizarea și monitorizarea vaccinărilor
În România, aplicarea vaccinurilor obligatorii este coordonată de DSVSA județeană, împreună cu medicii veterinari concesionari. Aceștia întocmesc registre de evidență și notifică fermierii cu privire la datele și tipurile de vaccinare. Pentru micii crescători, costurile sunt de multe ori subvenționate, în baza Programului Național de Control, iar pentru fermele comerciale, gestionarea cade în sarcina proprietarului, sub supraveghere veterinară. Orice neconformitate poate atrage sancțiuni contravenționale, dar riscurile reale apar mai ales în caz de focar, când pierderile depășesc cu mult valoarea sancțiunilor.
Greșeli frecvente și riscuri asociate nerespectării calendarului
Ignorarea vaccinărilor sau administrarea incorectă a acestora (de exemplu, utilizarea de vaccinuri expirate, păstrarea necorespunzătoare a dozelor sau lipsa unei evidențe clare) poate duce la apariția unor focare greu de controlat. Un raport al ANSVSA din 2022 indică faptul că, în județele unde s-au neglijat vaccinările antirabice la câini și pisici, au existat cu 23% mai multe cazuri de suspiciune de rabie la animale sălbatice, cu risc crescut de transmitere la efectivele de bovine și ovine.
Sfat practic: Fermierii ar trebui să păstreze un calendar vizibil cu vaccinările efectuate și să solicite periodic actualizarea acestuia de către medicul veterinar pentru a evita erori sau omisiuni.
Beneficiile vaccinării: protecția animalelor și a fermierilor
Prevenirea bolilor cu impact economic major
Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție, cu un raport cost-beneficiu net pozitiv. Spre exemplu, în cazul dermatozei nodulare contagioase la bovine, o boală cu potențial de faliment pentru fermele afectate, campania de vaccinare derulată de ANSVSA în 2016-2018 a prevenit pierderi estimate la peste 10 milioane de euro, conform unui raport realizat de Ministerul Agriculturii.
Un exemplu concret îl oferă domnul Ion C., crescător de bovine din Teleorman: „Am avut în 2017 două animale bolnave de bluetongue, nevaccinate. Pierderile directe au fost de peste 6.000 de lei, fără să mai pun la socoteală costurile cu dezinfectarea adăpostului și blocarea vânzărilor până la clarificarea diagnosticului. După ce am respectat calendarul recomandat de DSVSA, nu am mai avut niciun caz.” Practica dovedită susține că fiecare leu investit în prevenție prin vaccinare poate aduce economii de cinci ori mai mari prin evitarea tratamentelor, reducerii producției sau a mortalității.
Siguranța alimentară și protecția consumatorilor
Un alt beneficiu esențial al vaccinării animalelor ține de siguranța alimentelor de origine animală. Bolile precum bruceloza, tuberculoza, salmoneloza sau rabia pot fi transmise la om prin lapte, carne sau contact direct cu animalele infectate. Vaccinarea corectă reduce la minimum riscul contaminării efectivelor și, implicit, al produselor care ajung pe piață.
Potrivit unui studiu publicat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în 2021, zonele cu rată de vaccinare peste 95% la ovine au raportat o scădere cu 80% a cazurilor de îmbolnăviri la oameni cauzate de zoonoze, față de zonele unde vaccinarea a fost neglijată.
Îmbunătățirea exporturilor și a imaginii sectorului agricol
Respectarea calendarului de vaccinare impus de autorități este obligatorie pentru a putea accesa piețele de export, în special cele din Uniunea Europeană. Orice nerespectare duce la restricții de export, carantină sau interzicerea circulației animalelor între județe. Reputația sectorului zootehnic românesc depinde de gradul de conformare la standardele sanitare și veterinare impuse de legislația europeană.
Un exemplu ilustrativ este cazul României din 2018, când, din cauza unor focare de pestă porcină africană și a lipsei vaccinului, UE a restricționat temporar exportul de porci vii. Deși boala nu era prevenibilă prin vaccinare, exemplul a demonstrat cât de mult contează aplicarea la timp a măsurilor de prevenție pentru menținerea accesului pe piața comună.
Evitarea tratamentelor costisitoare și a utilizării excesive de antibiotice
Prin prevenirea bolilor infecțioase prin vaccinuri, fermierii reduc drastic utilizarea tratamentelor curative, în special a antibioticelor. Acest lucru este esențial nu doar pentru sănătatea animalelor, ci și pentru combaterea fenomenului de rezistență antimicrobiană, o problemă majoră la nivel global. ANSVSA, în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari, derulează încă din 2020 o campanie de informare privind utilizarea prudentă a antibioticelor, unde vaccinarea joacă rol central.
Sfaturi pentru fermieri:
- Alegeți vaccinuri omologate și păstrați-le conform instrucțiunilor de pe ambalaj.
- Programați vaccinarea înaintea perioadelor de risc (primăvara, înainte de pășunat).
- Cooperați strâns cu medicul veterinar pentru monitorizare și evidență.
Riscuri și limitări de care trebuie ținut cont
Deși vaccinarea este esențială, nu oferă protecție absolută în absența altor măsuri de biosecuritate: igienă, controlul vectorilor (țânțari, rozătoare), carantina animalelor noi. Vaccinurile trebuie administrate doar animalelor sănătoase și în perioadele optime, altfel eficacitatea lor scade. Nu toate bolile au vaccinuri disponibile pe piața românească, iar unele (pesta porcină africană, scrapie, morva) se controlează doar prin măsuri de supraveghere și eliminare a animalelor pozitive.
Greșeli de evitat: Administrarea de vaccinuri expirate, păstrarea la temperaturi necorespunzătoare, nerespectarea dozelor și a intervalelor de revaccinare.
Vaccinarea animalelor rămâne coloana vertebrală a unui management sanitar-veterinar modern și responsabil. Prin implicarea activă a fermierilor, colaborarea cu medicii veterinari și respectarea calendarului impus de autorități, România poate reduce semnificativ pierderile economice, crește siguranța alimentară și se poate menține competitivă pe piața europeană. Pentru orice nelămurire, consultarea periodică a DSVSA locale și a medicului veterinar reprezintă cea mai sigură cale de a evita riscurile și de a asigura sănătatea efectivelor animale pe termen lung.
