Astăzi, însă, vom acorda mai multă atenție acestei boli fungice pe roșii, numita in popor putregai cenusiu al tomatelor, sau Botrytis, descriind simptomele acesteia și vorbind despre remediile pentru a o învinge și atenția necesară pentru a o preveni.
Dar mai întâi vom face o scurtă descriere a bolii, a cauzelor și a factorilor predispozanți pentru apariția putregaiului cenusiu la tomate.
Putregaiul cenusiu la tomate: descriere
După cum am menționat anterior, putregaiul cenusiu este o boală cauzată de o ciupercă.
Ciuperca în cauză se numește Botrytis cinerea, și se găsește ușor în toată Europa, reprezentând unul dintre marii inamici ai viței de vie dar și foarte prezentă la tomate și legume cu frunze.
Botrytis este în mod normal numit și mucegai gri, datorită mucegaiului cenușiu care se creează pe suprafața organelor plantei supuse invaziei.
Acest mucegai cenușiu se datorează ansamblului de organe de dispersie ale ciupercii, adică mijloacelor prin care ciuperca încearcă să se transfere de la o plantă la alta și să supraviețuiască condițiilor nefavorabile, în timp, pentru a se reproduce.
Este una dintre cele mai frecvente boli în sere când nu există o ventilație bună și acumularea de umiditate din cauza aerului stagnat, combinată cu temperaturi adecvate, sunt de natură să permită dezvoltarea ciupercii.
Ciuperca Botrytis cinerea este un agent patogen foarte polifag, adică se dezvoltă în detrimentul diferitelor specii de plante.
Condițiile optime de mediu pentru dezvoltarea putregaiului cenusiu la tomate sunt temperaturile cuprinse între 20-25°C și umiditatea relativă ridicată a aerului (mai mare sau egală cu 90%), garantate atât de ploaie, cât și de ceață și de absența curenților de aer.
Ca întotdeauna, totuși, este important de reținut că umiditatea relativă poate fi ridicată și în anumite zone ale câmpului sau plantei în comparație cu altele, indiferent dacă a fost ploaie sau ceață în ultima vreme.
De fapt, putregaiul de pe roșii, ca toate bolile fungice, poate fi cauzat și de densitățile excesive ale plantelor care creează o ventilație slabă, acces redus la lumină și aer stagnant în apropierea plantelor.
Chiar și irigarea prin aspersiune, comparativ cu irigarea prin picurare, crește umiditatea relativă a straturilor de aer din jurul plantelor de tomate, precum și favorizează răspândirea bolii prin difuzia mecanică a sporilor.
Ciuperca Botrytis cinerea poate fi conservată în condiții de mediu nefavorabile atât sub formă de miceliu fungic din reziduurile vegetale, cât și sub formă de structuri de depozitare rigide și negre numite scleroții.
Conidiile sau sporii ciupercii care provoacă putregaiul cenusiu la tomate sunt, de asemenea, dispersate de vânt, deplasându-se pe distanțe lungi și sunt capabile să germineze chiar și la o lună de la formare.
Odată ajunse pe frunze, germinarea conidiilor are loc lent, necesitând chiar o zi în funcție de prezența apei la suprafața plantei și de temperatura care trebuie să fie în jur de 20°C.
Intrarea în planta de tomate are loc în prezența rănilor la suprafața plantei.
Ca întotdeauna, prin urmare, trebuie acordată atenție prelucrării și curățării uneltelor uzate.
Simptomele botritei pe roșii
Putregaiul cenusiu poate afecta orice organ al plantei cu posibilitatea de a duce chiar la moartea acesteia.
Roșiile infectate sunt supuse putregaiului moale, iar zona infectată este acoperită cu mucegai cenușiu abundent alcătuit din miceliu și conidii ale ciupercii.
Pe fructele încă verzi, se poate manifesta prin apariția unor inele circulare decolorate, numite pete fantomă.
Pe puieții tineri din paturile de semințe, provoacă rumenirea și putrezirea rădăcinilor și a frunzelor cotiledonare și poate duce la moarte.
Ce daune produce tomatei?
Daunele cauzate de putregaiul cenușiu fac ca țesuturile să putrezească și planta să moară.
Pe roșii, pe de altă parte, există nevânzare totală și pierderea fructelor, deoarece acestea sunt acoperite complet de mucegai cenușiu până când putrezesc.
Prevenire putregai cenusiu la tomate
După cum încercăm întotdeauna să ne amintim, chiar și în cazul acestei boli, măsurile preventive fac posibilă evitarea apariției bolii prin limitarea utilizării antifungicelor în faza curativă.
Pe baza celor descrise cu privire la factorii predispozanți pentru putregaiul cenusiu, măsurile agronomice preventive care trebuie implementate împotriva acestei boli sunt:
- Reducerea riscului de stagnare a apei prin drenarea adecvată a solului și alegerea sistemelor și timpilor de irigare adecvate;
- Udați solul și nu frunzele în timpul irigației;
- Aerisirea serelor;
- Utilizarea înțeleaptă a apei de irigare;
- Evitați contactul frunzelor și fructelor cu solul;
- Aveți grijă în timpul operațiunilor de cultivare, evitând rănirea plantelor de tomate;
- Curățarea tuturor sculelor de tăiere înainte de utilizare și la mutarea de la plantă la plantă;
- Amenajări ale plantelor astfel încât să permită o ventilație adecvată între plante;
- Îndepărtarea și distrugerea tuturor reziduurilor de cultură infectate;
- Fertilizări cu azot adecvate și echilibrate deoarece prea mult azot predispune la putregaiul cenusiu.
În faza preventivă, este posibil să se utilizeze ca repellenți împotriva putregaiului cenusiu, preparate precum coada-calului și/sau păpădia macerată, sau produse pe bază de cupru aproape de fiecare eveniment ploios, în cele mai răcoroase ore ale zilei pentru a evita arsurile.
În ceea ce privește cuprul, produs utilizat pe scară largă împotriva bolilor fungice, trebuie amintit că, chiar dacă este natural, admis ca fiind biologic și micronutrient necesar dezvoltării plantelor, nu este în niciun caz un produs scutit de la crearea problemelor de mediu.
Mijloace de combatere a putregaiului cenusiu la tomate
Când lupta preventivă nu funcționează, este necesar să se recurgă la substanțe împotriva bolii.
În biologic, pe lângă cupru, seutilizează produselor de origine naturală pe bază de bacterii antagoniste ai ciupercii, precum Bacillus subtilis și Bacillus amyloliquefaciens.
Sporii acestor bacterii concurează cu dezvoltarea ciupercii, în ceea ce privește nutriția și spațiul, fără a provoca daune plantei gazdă.
